Proiectare la capacitate (EN)
Proiectarea la capacitate este o parte a verificării seismice și asigură că îmbinarea are o capacitate de deformație suficientă.
Obiectivul proiectării la capacitate este de a confirma că o clădire prezintă un comportament ductil controlat pentru a evita prăbușirea în cazul unui cutremur de nivel de proiectare. Se preconizează că articulația plastică apare în elementul disipativ, iar toate elementele non-disipative ale îmbinării trebuie să fie capabile să transfere în siguranță forțele datorate curgerii în elementul disipativ. Elementul disipativ este de obicei un element de tip grindă într-un cadru cu noduri rigide, dar poate fi și, de exemplu, o placă de capăt. Factorul de siguranță nu se aplică elementelor disipative. Două coeficienți sunt atribuiți elementului disipativ:
- γov – factor de suprarezistență – EN 1998-1, Cl. 6.2; valoarea recomandată este γov = 1,25; editabil în materiale
- γsh – factor de ecruisare; valorile recomandate sunt γsh = 1,2 pentru grinda din cadrul cu noduri rigide, γsh = 1,0 în celelalte cazuri; editabil în operație
Diagrama materialului este modificată conform figurii următoare:
Rezistența sporită a elementului disipativ permite introducerea încărcărilor care determină apariția articulației plastice în elementul disipativ. În cazul cadrului cu noduri rigide și al grinzii ca element disipativ, grinda trebuie încărcată cu My,Ed = γovγshfyWpl,y și forța tăietoare corespunzătoare Vz,Ed = –2 My,Ed / Lh, unde:
- fy – rezistența caracteristică la curgere
- Wpl,y – modulul de rezistență plastic al secțiunii
- Lh – distanța dintre articulațiile plastice de pe grindă
În cazul unei îmbinări asimetrice, grinda trebuie încărcată atât cu momente încovoietoare pozitive, cât și negative, și cu forțele tăietoare corespunzătoare.
Plăcile elementelor disipative sunt excluse din verificare.