Clasificarea îmbinărilor metalice conform standardelor canadiene

Îmbinările sunt clasificate în funcție de rigiditatea îmbinării în:

• Rigide – îmbinări cu modificare nesemnificativă a unghiurilor inițiale dintre elemente,
• Semi-rigide – îmbinări care se presupune că au capacitatea de a furniza un grad cunoscut și fiabil de încastrare la încovoiere,
• Simple – îmbinări care nu dezvoltă momente încovoietoare.

Standardul canadian S14-16, Cl. 8.2 nu prevede limite exacte, astfel că îmbinările sunt clasificate conform comentariului din AISC 360-16, Cl. B3.4.

• Rigide – \( \frac{S_{j,ini} L_b}{E I_b} \ge 20 \)
• Semi-rigide – \( 2 < \frac{S_{j,ini} L_b}{E I_b} < 20 \)
• Simple – \( \frac{S_{j,ini} L_b}{E I_b} \le 2 \)

unde:

• S_j,ini – rigiditatea inițială a îmbinării; rigiditatea îmbinării se consideră liniară până la 2/3 din M_j,Rd
• L_b – lungimea teoretică a elementului analizat
• E – modulul de elasticitate Young
• I_b – momentul de inerție al elementului analizat
• M_j,Rd – rezistența de calcul la moment a îmbinării