Următoarele ipoteze sunt aplicate în calcule conform capitolului 7.2 Limitarea tensiunilor, 7.3.4 Calculul deschiderii fisurilor, 7.4 Controlul deformațiilor EN 1992-1-1
În cadrul calculului stării limită de serviciu, se iau în considerare două stări care diferă doar prin rezistența la întindere a betonului.
1. Secțiune nefisurată
- Rezistența la întindere a betonului nu este neglijată.
- Tensiunea în beton este direct proporțională cu distanța față de axa neutră (distribuție liniară a tensiunilor).
- Tensiunea în armătură este direct proporțională cu distanța față de axa neutră (distribuție liniară a tensiunilor).
- Tensiunea de întindere în beton este limitată de valoarea fct,eff conform art. 7.1 (2) EN 1992-1-1.
\[ \textsf{\textit{\footnotesize{Uncracked section}}}\]
2. Secțiune complet fisurată
- rezistența la întindere a betonului este neglijată.
- Tensiunea în beton este direct proporțională cu distanța față de axa neutră (distribuție liniară a tensiunilor).
- Tensiunea în armătură este direct proporțională cu distanța față de axa neutră (distribuție liniară a tensiunilor).
\[ \textsf{\textit{\footnotesize{Cracked section}}}\]