Progrese în verificarea conform codului a interacțiunii în RCS

În articolul următor, vom explica abordarea pentru calculul forței longitudinale cauzate de forfecare F_td,s. Această metodă constă în principal în modificarea modului în care forța este aplicată secțiunii transversale. Începem cu definirea secțiunii transversale supuse la N-My-Mz și apoi adăugăm treptat forța longitudinală cauzată de forfecare și torsiune.

Răspuns N-My-Mz

Secțiunea transversală este, în prima fază, încărcată printr-o combinație de forță normală și momente încovoietoare N-My-Mz. Compararea rezultatelor între versiunile software furnizează aceleași rezultate.

Dacă armătura de forfecare este proiectată în secțiunea transversală, forfecarea poate fi preluată printr-un model fictiv Bielă-tiranți compus din etrieri, biele comprimate din beton și bare longitudinale. 

Forța longitudinală calculată datorată forfecării este aplicată secțiunii transversale cu toate componentele (beton și bare). Starea inițială de tensiune preluată din răspunsul N+My+Mz este deja definită pentru fiecare componentă.

Ecuația pentru calculul forței longitudinale datorate forfecării: 

\[\Delta F_{td,s} = V_{ed}(cot \theta -cot \alpha ) \] 

Forța longitudinală F_td,s este, implicit, aplicată:

• Centroidului secțiunii care preia forfecarea – pentru secțiunile transversale în care aplicația poate defini o astfel de secțiune (zona roșie din figura următoare).

• Centroidului secțiunii transversale – pentru secțiunile transversale în care aplicația nu poate defini o astfel de secțiune.

Interacțiune N-My-Mz-Vz

Se calculează răspunsul secțional datorat combinației N+My+Mz+ΔF_td,s. Se poate observa că tensiunea în beton și în barele comprimate a scăzut, în timp ce tensiunea în armătura întinsă a crescut (în comparație cu răspunsul N+My+Mz). Secțiunea se află în continuare în echilibru. 

Interacțiune N-My-Mz-Vz-T

Pentru secțiunile supuse și la torsiune, se aplică o forță longitudinală de întindere suplimentară ΔF_td,t barelor longitudinale situate în interiorul etrierului selectat pentru verificarea la torsiune. Modelul de calcul este ușor diferit, deoarece se presupune că secțiunea este compusă din bare longitudinale, neglijând betonul. Răspunsul N+My+Mz+ΔF_td,s definește starea inițială de tensiune a fiecărei bare. Ulterior, se aplică ΔF_td,t, respectând condiția aceluiași increment de deformație pentru toate barele care preiau torsiunea. 

Ipotezele de calcul implică faptul că, în unele cazuri, cum ar fi secțiunile situate deasupra reazimului intermediar al unei grinzi continue, pot fi observate rezultate diferite. Când tensiunea în armătura întinsă datorată N+My+Mz a atins tensiunea de curgere, alte bare mai puțin solicitate au preluat forța longitudinală datorată forfecării (de exemplu, cele situate în zona comprimată).

Disponibil în edițiile IDEA StatiCa Concrete și IDEA StatiCa Complete.